Casa Foster Nu.

A trecut ceva vreme de când le tot promit colegilor şi prietenilor că voi posta ceva legat de prietenii imaginari. Ce pot să zic nu am fost în stare să-mi imaginez unul, dar mi-am imaginat cum să ai mai mulţi.
Oricum nu e ca la Casa Foster pentru prieteni imaginari cu tot felul de monştrii blănoşi, lăţoşi, cu coarne mari şi roz şi cu suzete în vârf, politicoşi, cu 5-6 picioare care răsar din cap, cârlionţaţi, imobilizaţi în scaune cu rotile care se deplasează pe bază de kerosen, malefici şi inocenţi.
Mi-am imaginat cum e să-ţi disperi părinţii ţinând în casă 40 de prieteni imaginari, să fie casa plină, să spună glume şi să fac crize de râs, să vină mama în cameră şi să constate că tv-ul şi calculatorul sunt închise şi în mână nu am nici o carte. Să mă întrebe care-i faza şi să-i zic lui Cris să-i zică şi mamei gluma. Când intră mama în cameră să discut cu Paco şi cu Pedro probleme politice, despre ţara asta de doi bani ce stă să cadă, despre cum ar arăta ministrul educaţiei EMO cu breton pe o parte. Din spatele monitorului se vede un ochelarist chel, slab şi alb care se chinuie să-mi strice calculatorul mai mult de atât şi îşi dă cu tastatura în cap pentru ca n-are şanse.
Kid face mizerie în cameră, vine mama şi urlă, îi explic că prăpăditul ăla de pe canapea a făcut dar nu mă crede. Sunt doi atleţi prin hol sar coarda cu aţa de cusut. Nu ştiu cum îi cheamă, îi întreb mai încolo. Este unul care face bungee-jumping de pe geam pentru că stau la patru, sare, şi, abea jos îşi dă seama că era mai lungă coarda decât distanţa până la pământ.
Unul e mafiot şi dacă îl întreabă cineva cu ce se ocupă zice că e Directorul de pe Coasta de Vest al unei vaste Companii de Finanţe italiene. Ştim cu toţii că e criminal în serie dar nu-l băgăm în seamă. Unul e un drogat şi îmi raportează că vede elefanţi în costume de balerină şi şoricei roz şi pufoşi, cu căşti galbene, care construiesc un zgârie-nori.
Oricum e simplu...e ca şi cum ţi-ai privi cămaşa albă care atârnă pe marginea uşii de la dulap şi ai crede că e o femeie cu căciulă rusească în cap, un capot de noapte cu flori vii colorate ca pe cămăşile hawaiene şi o pereche de cizme militare în picioare, te ridici şi te duci să-i faci o cafea la 4 dimineaţa.